Forma acoperișului, pe care o asociem deseori cu stilul unei construcții, a fost dictată de-a lungul timpului, de fapt, de rațiuni pragmatice. Ploaia, vântul, zăpada, soarele au avut o importanță majoră în proiectarea și realizarea șarpantelor și învelitorilor, fiind de fapt argumente pentru definirea stilului. La fel de importantă este folosirea spațiului de sub șarpantă, pentru care există opțiunea mansardării. Deoarece în zone cu precipitatii abundente, pantele acoperișurilor sunt mai accentuate, pentru îndepărtarea cât mai rapidă a apei din ploaie, zăpadă sau gheață (ideale pentru zonele montane).

Un alt aspect este că la pante mici sunt recomandate învelitori continue precum tabla faltuita, foarte etanșe, în timp ce la pante mari se pot folosi și învelitori discontinue, formate din elemente independente cu rosturi neetanșe. În ultimul deceniu, se încearcă un compromis între aspectele legate de climă și utilizarea eficientă a spațiului prin mansardare, ceea ce a modificat radical felul în care sunt proiectate acoperișurile. Totuși, un lucru trebuie stabilit de la început: în alegerea pantei, trebuie luate în calcul și recomandările producătorului învelitorii, specificațiile acestuia în privința înclinării minime și maxime, cu mare atenție la detaliile de arhitectură ale acoperișului.